(c) 2025 Alex Voicescu

Era decembrie și târguri cutreieram

Mai sunt deschise doar câteva zile, merită să mai prindeți o porție de reni, beteală și un colind.
de 23 decembrie 2025

Ani buni, cred că am și zâmbit ironic când auzeam de oameni care se înghesuie buluc la târguri de Crăciun. Mi se părea ceva naiv, un pic artificial, o încercare disperată a unora de a mima buna dispoziție, doar pentru că e o anumită perioadă a anului, la fel cum a devenit tradiție să te omori timp de o lună, în fiecare weekend și nu numai, ca să-ți ‘’faci cumpărăturile de Sărbători, că se închid magazinele’’. Lasă că magazinele se închid și ele acolo maxim o zi, o zi jumate, dar oricum cumpărăturile alea ‘’de Sărbători’’ pe care le faci de pe 20 noiembrie le-ai mâncat și băut cu fulgi cu tot de n-au mai prins nici parada militară de pe 1, darmite să supraviețuiască până în Ajun… Chiar râdeam cu Alex, avem un vecin care, din trei în trei zile, vine cu multe sticle de băutură de la Mega și ridică din umeri a scuză când ne salutăm: ‘’să fie acolo, pentru Crăciun’’, și după alte câteva zile, sacoșa e plină cu altele, că alea de dinainte s-au golit inexplicabil, renii cu spiridușii, probabil, s-au conectat prin firul divin al domnului Georgescu și le-au golit, sau cine mai știe…

Oricum, a mai trecut timpul, noi am mai crescut, târgurile de Crăciun au devenit mai multe și parcă, ușor-ușor, încep să semene un pic cu cele de peste mări și țări: caruselul e colorat, brazii sunt împodobiți cu gust, luminițele clipocesc și parcă și muzica s-a mai rafinat un pic, iar oamenii cu care ne-am intersectat noi nu mai au fețele supărate pe care le vedeai acu’ zece, cincisprezece ani la adunările cu mici și bere, ci au o atitudine mai degrabă… turistică și civilizată, merg la un târg de Crăciun să admire și să se bucure de atmosferă. Ceea ce am făcut și noi, până la urmă; după pandemie ne-am mai schimbat puțin filosofia de viață, am început să prețuim tot mai mult ideea că este bine să te bucuri de orice lucru mic care îți iese în cale și să-l transformi în ceva personal și memorabil. Să renunți la un anumit fel de blazare, chiar și realist-înțeleaptă, care totuși îți închidea uși.

Așa că ne-am plimbat prin trei târguri de Crăciun, în trei seri diferite. Ne-am dus devreme, ca să prindem mai liber și ca să asistăm la momentul când se aprind beculețele, globulețele, licuricii și restu’.

Am început cu cel de la Piața Universității, și pentru că ne era în drum, dar mai ales din nostalgie – și în urmă cu douăzeci de ani se organiza câte ceva acolo, erau tarabe cu chestii hand made, accesorii, decorațiuni. Ni s-a părut un pic cam minimalist, ne-au plăcut caruselul și langoșul simplu. Am prins lună plină și a avut un vibe romantic, după cum se vede în poza cu Muzeul de Istorie.

Al doilea pe care l-am vizitat ne-a și plăcut cel mai mult – West Side Christmas Market. Aveam o părere bună despre West Side în general, mai fusesem și la festivalul organizat de ei de Halloween în 2024 la Lacul Morii. Am ajuns pe lumină și am dat câteva ture, ne-am cumpărat două suveniruri de pus la mână, s-au aprins luminițele, am făcut poze, am băut câte un vin fiert. Râdeam că tocmai citisem la cineva: ‘’ce dracu’, doar nu se duce nimeni la târg de Crăciun să mănânce doar o gogoașă și să bea un singur vin fiert.’’ Se duce Cristina, că fix asta am făcut eu, gogoașa a cam fost singura chestie fără carne pe care am găsit-o, la un moment dat mă bucurasem că aveau cartofi prăjiți, până să-mi spună domnul de la tarabă că ‘’sunt d-ăia buni, am pus șuncă rulată înăuntru’’. Vinul a fost bun. Nu ne-am dat în roată, deși am vrut, dar Alex are frică de înălțime, nu ne-am dat în carusel, deși am vrut, dar amețesc eu când mă învârt. Mi s-a părut frumos organizat, până și toaletele ecologice aveau hârtie și apă să te speli pe mâini.

Ultimul la care am ajuns a fost și cel mai special: Opera Christmas Market, chiar pe esplanada Operei Naționale, un târg care a îmbinat frumos tematica Crăciunului cu un decor ca pentru o sărbătorire a muzicii. Era aproape pustiu când am fost noi, iar într-un colț stătea trist un autocar ce părea și el totuși parte din decor, așa că ne-am dus să vedem ce e cu el. Era un atelier mobil al lui Moș Crăciun, se vizita gratuit, avea un program artistic chiar. Ne-a vorbit Moșu’ și ne-a zis că suntem copii cuminți și ascultători, ne-am bucurat să auzim asta :).

Una peste alta, o seară petrecută în oricare dintre ele te ajută oarecum să intri în atmosfera de iarnă și de vacanță; am tot auzit discuții că e scump, că te duci să lași o sacoșă de bani – păi tocmai că e un loc în care poți să te duci chiar și fără un leu, mergi să admiri, să îți faci o poză, să asculți o muzică, practic e ca o ieșire în parc. Mi se pare că e fix invers, o alternativă bună pentru când n-ai bani de un mall, de un restaurant, de un concert. Dacă ești chiar Grinch, îți aduci și termosul cu ceai de acasă și gata:).

Mai sunt deschise doar câteva zile, merită să mai prindeți o porție de reni, beteală și un colind.

Cristina Nemerovschi

Cristina Nemerovschi

Primul Unicorn by Day

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Articolul anterior

Aprobistro pe drumul de duminică

Articolul următor

Ravenna și frumusețea veche a lucrurilor simple